Mintea - Un Univers

10 noiembrie 2009 |

„să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre!” Romani 12:2

Ce este mintea?
Ce adăposteşte mintea?
Ce tăinuieşte mintea?
Ce generează mintea?

Aceste întrebări îi preocupă pe psihologi şi psihiatrii, pe părinţi şi dascăli, pe filozofi şi teologi...
Da, mintea este un univers datorită vastităţii şi complexităţii sale, datorită tainelor sale, dar şi a potenţialului uriaş pe care îl are. Se spune că oamenii folosesc maximum 10% din capacitatea minţii lor şi asta doar cei care chiar îşi folosesc mintea.
Nu sunt un specialist în niciunul dintre aceste domenii şi 51 de ani de viaţă nu mă ajută să înţeleg mai bine universul acesta.
Ce am început să înţeleg mai bine la această vârstă este rolul minţii în modul în care ne comportăm ca fiinţe umane şi spirituale.

În 25 Martie 2006 tinerii erau invitaţi la Sărbătoarea Înnoirii, ediţia a 8-a, o sărbătoare ce se desfăşura anual primăvara la Caransebeş.
Am recitit preambulul acelei invitaţii şi ce spunea acesta:

"Miraculos şi fascinant este modul în care un prunc neputincios şi total dependent de alţii se dezvoltă şi se transformă într-un adult plin de vitalitate fizică şi intelectuală!
Cu cât mai preţios şi misterios, dar şi anevoios, este procesul prin care un om firesc, carnal, se transformă într-o nouă creatură, cu valori şi comportamente total diferite!
  • Cine face aceste lucruri şi prin ce mijloace?
  • De ce există aşa de mari diferenţe de maturizare între creştini?
  • Prefacerea (transformarea) este un moment sau un proces?
  • Este opţională transformarea minţii noastre?
Suntem determinaţi de sistemul de valori pe care îl îmbrăţişăm. Ceea ce gândim ne determină vorbele şi mai ales faptele noastre: devine crezul nostru de viaţă!
  • Cum un criminal poate deveni un mare om al lui Dumnezeu?
  • Cum o femeie chinuită de şapte duhuri rele devine cel mai fervent urmaş al lui Hristos?
  • Cum un „fiu al tunetului” ajunge „ucenicul iubirii”?
  • Cum un fricos sau necredincios ajunge martir?

*      Trăim într-o societate tot mai superficială, în care consumul produselor semipreparate, sau gata preparate, a devenit mod de viaţă, când alţii gândesc şi iau decizii pentru noi, când minţile noastre au adormit, sau s-au atrofiat prin neîntrebuinţare.
*      Trăim într-o societate tot mai relativistă, în care negrul nu mai e aşa de negru şi albul nu mai e aşa de alb.
*      Trăim într-o societate în care disoluţia autorităţii este evidentă în toate compartimentele ei şi nu mai ştim sau nu mai vrem să recunoaştem autoritatea.
*      Trăim într-o societate care ne modelează după chipul şi asemănarea ei.
Eşti şi personaj şi teren de confruntare în războiul celor două matrici: după chipul lui Hristos, sau după chipul lumii! Alege! Nu ai decât o singură opţiune!"

Tot la acea sărbătoare prezentam un eseu multimedia care sugerează puţin complexitatea minţii.

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Îţi mulţumesc pentru comentariul tău!