Am depăşit numărul de 1550 de linkuri înregistrate în directorul web Linkuri Creştine, componentă a proiectului Cuvinte inspirate în spaţiul virtual.
Detalii despre proiect găsiţi şi pe blogul suport Linkuri Creştine.

Top Creştin 1000, una dintre componentele proiectului Cuvinte inspirate în lumea virtuală, a ajuns la 50 de înscrieri.
Poate părea puţin, dar targetul era de 50 pentru prima jumătate a anului şi 100 pentru sfârşitul anului 2010.
Puteţi citi mai multe despre Top Creştin 1000 pe blogul Top Creştin 1000.

Am depăşit numărul de 1500 de linkuri înregistrate în directorul web Linkuri Creştine, componentă a proiectului Cuvinte inspirate în spaţiul virtual.
Detalii despre proiect găsiţi şi pe blogul suport Linkuri Creştine.

Am depăşit numărul de 1450 de linkuri înregistrate în directorul web Linkuri Creştine, componentă a proiectului Cuvinte inspirate în spaţiul virtual.

Detalii despre proiect găsiţi şi pe blogul suport Linkuri Creştine.

Am depăşit numărul de 1400 de linkuri înregistrate în directorul web Linkuri Creştine, componentă a proiectului Cuvinte inspirate în spaţiul virtual.

Detalii despre proiect găsiţi şi pe blogul suport Linkuri Creştine.

Rectific o afirmaţie incorectă pe care am făcut-o mai demult.
Şi cei ce au bloguri pe Wordpress.com pot să se înregistreze în Top Creştin 1000, parte a proiectului Cuvinte inspirate în spaţiul virtual.
Mai multe detalii pe blogul suport Top Creştin 1000.

Am depăşit numărul de 1300 de linkuri înregistrate în directorul web Linkuri Creştine, componentă a proiectului Cuvinte inspirate în spaţiul virtual.

Detalii despre proiect găsiţi şi pe blogul suport Linkuri Creştine.

Am depăşit numărul de 1250 de linkuri înregistrate în directorul web Linkuri Creştine, componentă a proiectului Cuvinte inspirate în spaţiul virtual.

Am trecut de 1200 de linkuri înregistrate în directorul web Linkuri Creştine, componentă a programului Cuvinte inspirate în spaţiul virtual.
E un proiect în care nu ştiu dacă am ajuns la jumătatea drumului, afirmaţia fiind valabilă doar pentru momentul actual, dar spaţii virtuale tot apar.

Proiectul Linkuri Creştine înaintează încet dar sigur. Iată că am depăşit numărul de 1100 înregistrări.
Ţin să precizez că nu se admit întegistrări multiple.
Acest proiect este un proiect deschis, ceea ce înseamnă că permanent se adaugă spaţii virtuale identificate, sau nou apărute, dar în acelaşi timp se elimină linkurile moarte.
Cert este că la această dată sunt multe spaţii virtuale necatalogate, dar cu muncă şi răbdare, proiectul merge înainte.

Acest blog a avut prima postare în 14.08.2006 şi am scris în el până în 25.11.2006.
Din diverse motive am făcut o pauză lungă.
Am revenit în 11.10.2009 şi de atunci am postat, în medie, cel puţin o dată pe zi.
Între timp am construit alte spaţii virtuale, pentru fiecare existând o anumită motivaţie.
Până unde voi merge?
A venit momentul pentru a dezvălui ca va urma. La un moment dat voi începe să donez spaţiile virtuale pe care le-am înfiinţat, şi care au fost deja promovate, unor bloggeri tineri care le vor duce mai departe.
Timpul pentru acest lucru nu e departe.
De ce o fac? Pur şi simplu pentru că e un crez de viaţă. A investi în cei tineri este o datorie a tuturor.
Acesta a fost şi motivul pentru care am acceptat schimb de linkuri cu oricine, indiferent de notorietatea sa, cu condiţia de a avea un conţinut ce respectă valorile creştine.

Aşa cum deja unii cunoaşteţi Proiectul Cuvinte Inspirate în Spaţiul Virtual, are trei componente:
Bloggeri Creştin
Linkuri Creştine
Top Creştin 1000

Formula de debut era aceasta:
- la Bloggeri Creştini informaţia era adunată manual şi filtrată apoi după conţinut, sortată şi catalogată în categorii distincte
- La Linkuri Creştine se făcea înscrierea spaţiilor virtuale de către titular, după ce acesta îşi făcea un cont pe Linkuri Creştine (Vezi Blogul Linkuri Creştine).
- La Top Creştin 1000 intrai în baza de date prin înscriere, fiecărui cont fiindu-i alocat un link, din motive tehnice (Vezi Blogul Top Creştin 1000)

Acum cele trei componente au început procesul de integrare, ceea ce va accelera "maturizarea" proiectului.

Astfel informaţiile acumulate într-una dintre componente vor ajuta la creşterea alteia, ceea ce înseamnă că o informaţie ce vine printr-o componentă  va fi accesibilă şi pentru altele.

Voi detalia acest lucru specific pe blogurile destinate fiecărei componente în parte.

Rămâne rugămintea mea de a sprijini acest proiect aşa cum puteţi, asta doar dacă îi vedeţi utilitatea.

Pentru cei ce ştiu ce înseamnă Plopu şi Proiectul Plopu orice informaţie bună pe care o primim ne face bucurie.
Astfel după câte aţi aflat din postarea precedentă şi din mesajul primit a fost un fel de promoţie la iGive, contracronometru, în urma căreia pentru fiecare membru nou înscris se primea 1 $, plus 2 cenţi pentru fiecare căutare.
Da, a fost un succes, pentru că au răspuns peste 20 de persoane şi în 24 ore din cei $5000 am luat şi noi pentru această cauză ceva, într-un mod foarte cinstit.
Nu e o sumă mare, însă cu semnificaţie deosebită: cei ce ţin la Plopu pot contribui cu ceva.
Directorul nostru de proiect din America, Romică Ştefănuţ, va primi un CEC de $25.
Repet nu e mult, dar e important.
Nu cunosc numele celor ce au făcut acest efort, dar vă mulţumesc.
Şi sunt convins că numărul celor ce va adera la această cauză se va mări.
Cauza este deschisă pe Facebook: http://apps.facebook.com/causes/422121/99722659

Am să ataşez şi două capturi cu rezultatele la zi pentru Facebook şi IGive.

Poti ajuta Cauza Plopu inscriind-te FREE aici si facand o cautare (termenul cautarii nu conteaza):
http://www.igive.com/welcome/warm_reg_promo.cfm?m=683703
Fiecare înscriere nouă, urmată de o căutare aduce Cauzei Plopu 1 $. Nu e o avere dar e ceva în plus!
Este valabil până la epuizarea sumei de 5000 $.
Multumesc!

Cauza Plopu poate fi gasita aici: http://apps.facebook.com/causes/422121/99722659

Şi anul acesta am fost la Plopu de iarnă, cum îi spun unii tineri, dar mai exact tpH (tineri pentru Hristos).
A fost ediţia cu numărul 10 şi ca în fiecare an Domnul a fost bun cu noi şi am avut un timp deosebit.
Perioada în care am fost acolo a fost 31.12.2009 - 03.01.2010, asta dându-ne şi prilejul de a trece în noul an la Plopu şi a fost grozav!
Tema acestui an a fost Fidelitatea. Cu alte cuvinte am fi putut spune Credincioşia, Loialitatea...
Cartea pe care am luat-o ca şi manual de lucru a fost Rut, iar versetul care sugerează tema este: "nimic nu mă va despărţi de tine decât moartea!" (Rut 1:17)
Este o temă actuală şi am vorbit atât despre fidelitatea faţă de Dumnezeu, dar şi faţă de prieteni, faţă de partenerul de viaţă, faţă de slujirea încredinţată, sau sarcinile de serviciu.
Şi dacă natural putem fi fideli până la un punct, adevărata putere de a fi fideli vine de la Dumnezeu.
Dumnezeu începe să aprecieze fidelitatea în lucrurile mici, înainte de a aprecia fidelitatea în cauzele mari, aşa cum reiese din Cuvântul Său.
Fidelitatea nu este doar o declaraţie ci o atitudine constantă dovedită în comportamentul de zi cu zi, adică un mod de viaţă.
La această ediţie am avut şi o premieră. Nepoţica noastră, Maia-Rut, de nici 3 luni de zile a fost primul copilaş participant la tpH. A fost o încântare pentru noi prin candoarea ei, fără să ne creeze vreo problemă.

Şi dacă aş crede în întâmplare aş spune că acel curcubeu frumos care a fost la Plopu acele zile a fost o întâmplare semnificativă, dar aşa cum deja ştiţi nu cred în întâmplări!

Am adăugat şi un link cu câteva imagini de le tpH 10.

Preluare de pe Blogul Tabăra Plopu

Dacă ar trebui să dăm acestei sărbători alt nume decât cel de Naşterea Domnului Isus, sau încetăţenitul şi greşitul nume Crăciun, am putea să-i spunem Sărbătoarea Darului.
Este cel mai mare dar care s-a facut şi se va face vreodată.
Dumnezeu a dăruit omenirii pe Fiul Său ca soluţie pentru a împăca Dreptatea şi Iubirea.
Acest Dar a fost izvorul tuturor darurilor ce le-em primit, fie că vorbim de iertare, mântuire, restaurare, daruri pentru slujire...
A dărui şi mai ales a dărui dezinteresat este împotriva naturii umane.
Omul, în natura sa are această înclinaţie spre acumulare egoistă. Dacă îmi merge mie bine atunci e bine.
Dărnicia însă este o virtute ce vine dintr-o natură nouă, când cele vechi s-au dus.
Am meditat zilele astea la acest subiect şi am făcut un film al vieţii mele de slujire, concentrându-mă pe dezvoltarea şi maturizarea ucenicilor mei şi pe colaboratorii în slujire pe care i-am avut (pe unii încă îi am). Am ajuns la o concluzie surprinzătoare, deşi în lumina Scripturii nu ar fi trebuit să mă mir deloc.
Cei care s-au dezvoltat cel mai frumos nu sunt nici cei ce au avut daruri deosebite, nici cei ce au fost mai studioşi, nici cei cu calităţi speciale.
Cei ce au înţeles că a te dărui fără rezerve şi a dărui până la sacrificiu, cei ce au ars pentru Domnul şi pentru o cauză duhovnicească, cei ce au prins în duh sensul cuvintelor "cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa, pentru Mine, o va câştiga (Matei 10:39), aceia sunt cei ce au crescut frumos.
Cei ce au înţeles cuvinte ca "daţi şi vi se va da" (Luca 6:38), sau  "Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora!" (Filipeni 2:4), au dezvoltat un caracter frumos şi Dumnezeu i-a folosit într-un mod remarcabil.
Nu fac o argumentaţie pro-domo, dar în Proiectul Plopu am văzut şi vom vedea asemenea oameni implicaţi.
Aşa este, după cum spunea Romică Ştefănuţ, e o "călătorie a credinţei". Unii o vor face şi se vor îmbarca, iar alţii se vor îndoi şi vor da înapoi.
De aceea am deschis şi această campanie de strângere de fonduri. Simbolic vorbind nu cred că era o zi mai potrivită pentru aceasta decât Ziua Darului!
Pentru cei interesaţi de "îmbarcarea în călătoria credinţei" puteţi afla detalii aici:
http://www.plopu.ro/RO/proiect.html
sau aici
http://apps.facebook.com/causes/422121/99722659

Cu dragoste,
Mitruţ Ştiopu

Din punct de vedere al raportului cu "literele", adică cu scrisul, cred că viaţa mea a fost o alternanţă de perioade foarte variate.
Am început să citesc cam de pe la 5 ani, pentru că "furam" meşteşugul de la fratele meu, cu doi mai mare ca mine, cu care se străduia mama să îl înveţe cititul. Abecedarul m-a fascinat şi a fost dragoste la prima vedere.
Poate veţi râde dacă vă spun că datorez mult în acest sens ziarului Scânteia.
Scânteia era organul de presă al Partidului Comunist din România. Fie că erai membru de partid, fie că nu erai, dacă erai muncitor te procopseai cu un abonament la acest ziar.
Tatăl meu era miner şi venea acasă cu ziarul. Era bun şi el în acea perioadă chiar şi pentru noi. Aveam cu ce împacheta ceva sau cu ce aprinde focul. Mi-e greu să spun dar mai era folosit şi în loc de hârtie igienică de care România nu ştia nimic în anii '60.
Tot ziarul era plin cu articole de propagandă, însă erau şi două rubrici acceptabile. Le văd şi acum. Fiecare era o coloană îngustă pe toată înălţimea ziarului.
Prima era pe pagina a doua şi se numea Fapt divers, iar cealaltă era pe ultima pagină, numindu-se De pretutindeni.
Tatăl meu venea acasă pe la ora 5 după-amiaza, călătorind de la Ruschiţa la Rusca Montană cu ceea ce noi numeam trenul mic, în alte părţi numit Mocăniţă.
Era un tren care circula pe o linie îngustă şi se legăna ca o raţă pe linie, iar viteza lui nu era deloc spectaculoasă.
Când ajungea acasă tatăl meu era obosit şi după ce se spăla în lighean şi apoi mânca se întindea pe pat. Era bucuria lui şi a mea să îmi dea ziarul să îi citesc din cele două rubrici. O făceam cu mare bucurie şi convingere, deşi tatăl meu adormea foarte repede.
De aici încolo am citit cu o fervoare incredibilă, ziua şi noaptea.
Am citit şi la lampa cu petrol, la lumânare, inclusiv la lumina lanternei, chiar dacă bateriile erau scumpe.
În anii adolescenţei şi ai tinereţii timpurii am cochetat cu scrisul, ceea ce mi-a adus şi premii şi o anumită recunoaştere. Se părea că Filologia va fi direcţia în care voi amerge, însă Construcţiile au fost soluţia lui Dumnezeu. Nu-mi pare rău. Dumnezeu nu greşeşte niciodată.
Mi-am dorit întotdeauna să mă întorc la scris la modul serios, dar parcă întotdeauna erau alte proiecte mai presante.
Am două proiecte care îmi stau pe inimă, din care unul este deja cunoscut ca intenţie. E vorba de Istoria Plopu. Pe celălalt nu doresc încă să îl dezvăluiesc.
Acum îmi fac reacomodarea pe bloguri.
Unde mai scriu în afară de Jurnalul lui Mitruţ, de site-ul şi de blogul Plopu?
Am deschis două bloguri, care deocamdată "fac primii paşi":
Gând rostit - "gânduri ce te pun pe gânduri"
Imagini de poveste - "imagini care au o poveste; imagini care sugerează o poveste"
Ocazional mai public în Viaţa veşnică

Este atât de reconfortant să vezi iubirea şi credincioşia lui Dumnezeu în acţiune, nu numai în anumite momente ci şi în perioade de timp mai lungi. Am realizat acest lucru şi în ceea ce mă priveşte pe mine şi lucrarea pe care o fac, dar şi reflectat în relaţia mea cu cei cu care am lucrat.
Am avut ocazia să lucrez cu părinţii şi chiar cu bunicii unor copii şi tineri cu care lucrez acum. Că am facut-o e normal şi nu pot să mă laud cu asta. Pot spune doar atât: "sunt un rob netrebnic; am făcut ce eram dator să fac". Cu toate acestea bucuria este foarte mare.
Am să dau un exemplu.
Cornel Reştea era un adolescent de vreo 17 ani când l-am întâlnit prima dată la Tabăra Plopu. Cred că era prin anul 1990. Acolo i-a dat Dumnezeu viziunea de a începe Tabăra Gosen.
Viorica, o tânără elevă de liceu, la Liceul Pedagogic din Caransebeş, venea la orele de tineret prin anii '90. Am început să lucrăm la diferite proiecte de tineret, inclusiv la organizarea Taberei Plopu.
Dumnezeu a  rânduit ca cei doi să întemeieze o familie. Acum ei locuiesc la cca. 40 km de mine şi au trei baieţi deosebiţi: Ruben, Filip şi Elias. Se părea că acel gen de colaborare e de domeniul trecutului. Dar Dumnezeu mai avea de derulat file în cartea acestor legături.
Cu Vio am reluat colaborarea pe alt plan, la Radio Torent Creştin, o colaborare deosebită. Ea a condus şi un atelier de discuţii la Plopu 25: "Între romanţă şi iubire".
Cornel, fiind un excelent om practic, a condus o echipă la munca pentru ziua de joi de la Plopu şi chiar că s-a simţit acest lucru în condiţiile de anul acesta.
 Însă ce e şi mai frumos este că Dumnezeu a extins aceste legături.
Aproape în fiecare an ei şi-au adus copiii la Plopu, măcar o zi. Astfel ei au crescut în acest spirit de slujire în libertate dar cu responsabilitate.
Ruben, primul lor fiu, avea o dorinţă în fiecare an: să doarmă în fân. Şi tatăl său i-o îndeplinea. Îmi aduc aminte de curiozitatea din ochii lui Ruben când venea la tabără. Acum e doar o chestiune de timp până când va fi şi el parte a echipei de organizare. Între timp am devenit coleg cu Ruben la Radio. Şi ce treabă bună face la nici 10 ani!
Filip, cel de al doilea fiu l lor, a fost protagonistul unui moment extrem de semnificativ.
În prima zi a studiului mi-a fost asistent. Mă bucur că au rămas ceva secvenţe care vorbesc de la sine. Vă asigur că nu a fost nimic regizat.
A fost o inspiraţie de moment la care el a răspuns foarte spontan, dar în acelaşi timp natural.
Tema taberei fiind "luptă-te lupta cea bună", îmi povestea că îi plac luptele şi jocurile de strategie.
La aceasta am făcut eu apel şi el a răspuns fermecător. Nu uitaţi că e un răspuns al unui copil de doar 6 ani.
Ascultaţi cuvintele lui: Filip - Strategie în luptă



Pentru conformitate iată şi clipul video din care puteţi vedea contextul în care au fost spuse cuvintele lui Filip.



Urmează Elias!

Orice om ar trebui să îşi investească viaţa în cineva. Cu atât mai mult un creştin este dator să dea mai departe ceea ce a primit de la Domnul şi de la înaintaşii săi.
Programul de mentorat nu e spectaculos, însă este calea cea mai bună atât pentru calitate, cât şi pentru cantitate.

Proiectul Plopu este la momentul în care se iau decizii importante care vor afecta viitorul acestei lucrări.
Vă prezentăm doua variante ale corpului principal. Poate vă exprimaţi opinia asupra variantei care ar trebui aleasă.
În principiu este acelaşi proiect, doar că aspectul arhitectonic diferă. O variantă are ferestre de mansardă, iar cealaltă lucarne.

Am aprecia foarte mult dacă v-aţi implica direct în acest proiect şi prin rugăciune şi prin donaţii.
Puteţi dona prin PayPal, prin cont bancar, sau prin orice altă metodă doriţi. Iată datele pentru cei ce vor sa doneze prin bancă:

LALA GEORGE-ADRIAN
UniCredit Tiriac Bank Caransebes
Cod swift BACXROBU
RO78BACX0000000362262000 (RON)
RO51BACX0000000362262001 (EUR)
RO24BACX0000000362262002 (USD)