Echilibru 2: A da şi a primi

10 decembrie 2009 |

Dumnezeu este un Dumnezeu care ne este prezentat în Scriptură ca Cel ce dă şi dă cu mână largă, dar şi unul care aşteaptă să primească.
A dat pe Fiul Său, a dat mântuirea, a dat viaţă, a dat "talanţi"...
Tot adevărat însă este că aşteaptă să primească ascultare, laudă, mulţumire şi închinare, slujire, investirea darurilor date de El...
Trebuie observat că întotdeauna Dumnezeu a dat înainte de a cere ceva.
De aceea îndemnul din Scriptură este "daţi şi vi se va da".
Natura omenească este prin definiţie egoistă. Ne place să primim şi ajungem să considerăm că trebuie să primim, că ni se cuvine, iar atunci când nu primim ceea ce cerem "dăm din picioare" de supărare.
E un comportament ce ar putea fi catalogat ca al "buricului pământului".
Atitudinea aceasta este valabilă şi în raportarea noastră la Isus Hristos.
Ne place de Isus Hristos Mântuitorul pentru că El se oferă şi dă: mântuire, iertare, eliberare...
Nu suntem prea încântaţi de Isus Hristos Domnul pentru că El cere şi nu cere puţin, nu cere mult, ci cere totul: supunere totală, abandonul voii tale în favoarea voii Lui, ascultare necondiţionată prin credinţă...
Şi în raportul cu Duhul Sfânt putem avea acelaşi gen de probleme: ne încântă darurile Sale, însă nu prea ne preocupă roada Sa, călăuzirea Sa şi ascultarea de El.
Traian Dorz surprinde foarte bine aceest fel de atitudine faţă de Dumnezeu:

O, iartă-mi, te rog, Doamne, atâtea rugăciuni
Prin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuni;
Căci am făcut adesea din Tine robul meu,
Nu eu s-ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu.

În loc să vreau eu Doamne să fie voia Ta
Îţi cer, Îţi cer într-una să faci Tu voia mea.
Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiţi ce vrei
Ci să-mi slujeşti în toate, să-mi dai, să-mi dai, să-mi dai.
Gândindu-mă că dacă Îţi cânt şi Te slăvesc
Am drept să-Ţi cer într-una să faci tot ce doresc...

O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga
Şi-nvaţă-ma ca altfel să stau în faţa Ta:
Nu tot cerându-Ţi Ţie să fii Tu robul meu,
Ci Tu cerându-mi mie, iar robul să fiu eu.
Să înţeleg că felul cel bun de-a mă ruga
E să doresc ca-n toate să fie voia Ta. 

Dacă aşa stau lucrurile în raport cu Dumnezeu, aşa vor sta lucrurile şi în raport cu semenii noştri.
Ai de ales: să trăieşti o viaţă egocentrică şi egoistă, sau să fii o binecuvântare pentru alţii şi să crezi din inimă că "e mai ferice a da decât a primi".

Un om echilibrat este cel ce ştie să ofere, să dea şi în aceeaşi măsură să primească cu smerenie şi să folosească ceea ce a primit într-un duh de mulţumire, dar şi cu dorinţa de face parte şi altora de ceea ce a primit şi a pune în slujba Domnului.

Vi-am pregătit un clip care se numeşte Cântec de colectă. Mi-a venit ideea de a-l face acum câţiva ani când am vazut zgîrcenia evenghelicilor până şi la actul colectei din ziua de închinare.



Puteţi descărca acest fişier la rezoluţia de 1280 x 720 px.
Cântec de colectă

3 comments:

Cata spunea...

Este interesant ca si eu zilele astea ma gandeam: ,, Doamne, oare eu te iubesc pentru ce imi dai sau pentru ce esti Tu? ". Mi-am pus intrebarea asta, pt ca am observat ca, de cele mai multe ori, rugaciunea mea cuprinde mai multe cereri decat lauda la adresa Lui ..
Cu siguranta avem nevoie de echilibru intra a oferi si a primi!

Anonim spunea...

dragă Dimitrie,
nu pot găsi codul pentru baner, vrei să mi-l trimiţi prin email sau să-l postezi ca comentariu la blog?
cu respect, Alexandru.

Jurnalul lui Mitrut spunea...

Draga Alex, l-am trimis prin mail, dar l-am postat şi aici: http://mitrutstiopu.blogspot.com/search/label/Legături

Trimiteți un comentariu

Îţi mulţumesc pentru comentariul tău!