Oraşul şi judeţul meu

CARANSEBEŞ

Municipiul este situat la confluenţa râurilor Timiş şi Sebeş, în zona de contact a muntelui cu dealul şi câmpia, care pătrunde până aici sub forma unui golf alungit în lungul Timişului.
Caransebeşul se găseşte la încrucişarea a patru drumuri principale ale Banatului, care duc, spre nord, la Timişoara, spre vest, la Reşiţa, spre est, prin Sarmizegetusa, la Hunedoara, iar spre sud, la Orşova şi Dunăre. Localitatea este înconjurată de munţii Semenicului, Poiana Ruscăi, Muntele Mic şi Ţarcu.
În timpul Daciei romane, la şase kilometri de actuala vatra, se găsea castrul roman Tibiscum (Jupa), construit în anul 102 d.Hr., dar este posibil ca şi pe teritoriul Caransebeşului actual să fi fost o aşezare romana.

Creştinismul este certificat din 1019, când apare în documente "Eparhia de Dibiskon".
Oraşul medieval Caransebeş este atestat documentar prima oara în anul 1289, când este numit Opidum (târg), la fel ca şi în registrele dijmelor papale din anii 1332-1337.

Caransebeşul este o aşezare importantă, căci, în anul 1352 este amintit ca sediu al provinciei Sebus, iar în anii 1360 ca sediu al Banatului de Severin şi centru administrativ, politic şi militar al celor opt districte autonome romaneşti din Banat. Primul jude al Caransebeşului, amintit în anul 1360, se numea Sturza.

Cetatea medievala, care se numea Sebeş, din secolul XV (1464) se uneşte cu Karan-ul şi primeşte numele oficial de Caransebeş.

La 25 iunie 1600, Mihai Viteazu dă o diplomă din Cetatea Caransebeşului.

În 1718, prin pacea de la Passarowitz, oraşul este ocupat de către Imperiul Habsburgic.
Intre 1762 şi 1871 zona este organizată ca regiment de graniţă (Regimentul nr. 13 Româno-Bănaţean).
În 1872, oraşul este ridicat la rangul de municipiu, iar în anul 1873 se organizează Comunitatea de Avere.

În Caransebeş se construieşte în anul 1888, prima hidrocentrala electrica din estul Europei.

Clădirea primăriei municipiului a fost construita în anul 1903, sub mandatul primarului Constantin Burdea.

Intre cele doua războaie mondiale, oraşul fiind un important nod rutier şi feroviar, cunoaşte o dezvoltare accentuata, ajungând de la o localitate de graniţa, cu un număr limitat de locuitori (în perioada dominaţiei austro-ungare), la o urbe înfloritoare care se baza mai ales pe comerţ, micii meşteşugari şi zona agricolă înconjurătoare.

În perioada regimului comunist, oraşul a fost oarecum vitregit, mai ales prin stabilirea reşedinţei judeţului Caraş-Severin la Reşiţa, deşi, din majoritatea punctelor de vedere, Caransebeşul ar fi meritat această poziţie.
În aceasta perioada s-au construit în oraş doar un combinat de prelucrare a lemnului şi o întreprindere constructoare de maşini.

După revoluţie, oraşul Caransebeş şi-a regăsit resursele de dezvoltare în iniţiativa privata, dovada fiind mulţimea firmelor care activează în oraş şi potenţialul lor. Municipiul Caransebeş îşi va valorifica atuurile (poziţia geografica, căile de acces, aeroportul...) şi va atrage investiţii. În condiţiile creşterii autonomiei locale, dezvoltarea localităţii va depinde de capacitatea autorităţilor locale de a pune în evidenta aceste avantaje.

În oraş exista un mozaic de biserici creştine din diferite culte: ortodox, catolic, greco-catolic, baptist, penticostal, adventist... De asemenea mai este o sinagogă în care au loc ocazional întruniri religioase sau manifestări culturale.

Există un mediu bun pentru conlucrare, în mod special între tinerii evanghelici.

CARAŞ-SEVERIN

Este un judeţ mare, aşezat in partea de SV a României, cu un relief natural foarte variat, ceea ce-i conferă un farmec deosebit, lucru remarcat de vizitatorii mai mult sau mai puţin ocazionali.
Din nefericire este unul dintre cele mai puţin dezvoltate judeţe din punct de vedere economic. Avantajul de a fi fost un judeţ cu industria grea foarte bine reprezentată s-a transformat într-un dezavantaj după 1989. Restructurarea acestor coloşi industriali nu a dat rezultatele aşteptate, investiţiile străine au ocolit judeţul, iar gospodăriile individuale ale ţăranilor nu sunt adecvate pentru noua dinamică din agricultură.

În afară de investiţiile green-field, turismul ar putea aduce o revigorare a economiei judeţului, Dumnezeu fiind darnic cu acest judeţ în frumuseţe şi resurse naturale.