Nevoia de Moş Crăciun

Recunosc că intenţionat am pus acestei postări un titlu ce intrigă. Poate era mai bine dacă puneam ghilimele. Aceasta este o tehnică jurnalistică pentru a te atrage să citeşti articolul. Asta îmi doresc şi eu.
Dar hai să încep cu începutul. Am crescut într-o famile în care şi datorită condiţiilor materiale şi datorită convingerilor părinţilor nu am avut parte de brad, Moş Crăciun...
De altfel deşi îmi plăceau şi încă îmi plac poveştile nu am crezut în Moş Crăciun.
La noi în familie nu se practicau aceste obiceiuri fără ca părinţii mei să se considere mai sfinţi ca alţii care le practicau, sau fără să-i judece.
Copii mei nu ar fi avut nici ei parte de aşa ceva, dar soţia mea era mai sensibilă la dorinţele lor, aşa că nu m-am opus, ci am încercat să trăiesc bucuria lor.
Şi totuşi care sunt resorturile interioare ale celor ce aşteaptă această sărbătoare?
Sigur că pentru unii sunt carnale şi a mânca şi a bea e plăcerea supremă.
Eu vreau însă să vă atrag atenţia, nu de dragul unei simple discuţii teoretice, asupra a trei motivaţii interioare ale unor oameni atunci când îşi doresc să vină Crăciunul.
Trei cuvinte cheie pot da o imagine a acestor motivaţii: familie, dar, dorinţă.
Şi acestea sunt cu adevărat legate de sensurile adânci ale acestei sărbători, chiar dacă s-a pierdut sursa.
Se spune că această sărbătoare e sărbătoarea familiei, mai mult decât orice altă sărbătoare din an. Familiile caută să fie împreună măcar în aceste zile.

Da, în ziua naşterii Domnului Isus familia era împreună şi la ea s-au mai adăugat alţi "membrii". Familia semnifică iubire, căldură, comuniune, încredere reciprocă, sprijin în momente grele...
Suntem mulţi pe planeta aceasta şi totuşi însingurarea e mai mare ca oricând. Nu degeaba luptă diavolul împotriva familiei şi a conceptului de familie. Însinguraţii sunt victime sigure.
Poate că ţi-ai cam stricat relaţiile cu familia, sau cu un membru din familie. Poate că e momentul unei restaurări. Dacă e cazul cere-ţi iertare. Nu pierde binecuvântarea familiei!

Este o sărbătoare a familiei dar este şi o sărbătoare a darurilor. Oamenii îşi deschid inima şi buzunarul mai mult ca oricând; o doză mai mare de generozitate vezi chiar şi la cei mai reţinuţi în a da. E sărbătoarea în care dai şi primeşti. Te bucuri că primeşti, dar te bucuri şi că dai.
Magii au dat ce aveau ei, iar Isus se dăruia întregii lumi.
Nu lăsa să treacă această sărbătoare fără a face un dar cuiva care are nevoie, dar şi fără a învăţa sau reînvăţa că "e mai ferice a da decât a primi".
Lui Isus poţi să-I dai inima sau de ce nu, controlul deplin asupra vieţii tale.

Şi mai este o sărbătoare a dorinţelor împlinite. Copii îşi doresc ceva şi părinţii, prin mijloace misterioase, află ce îşi doresc aceştia şi le împlinesc dorinţele şi nevoile.
Sufletul oricărui om a primit de la Dumnezeu capacitatea de a tânji după veşnicie ("a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei"). Această sărbătoare arată împlinirea acestei dorinţe.
Fii sensibil la dorinţele legitime ale celor din jurul tău şi dacă poţi fii "mâna lui Dumnezeu"!

Avem nevoie de Moş Crăciun? De mic mama mea m-a învăţat că tot ce am e primit de la Domnul Isus.
În sens profund nu am avut şi nu avem nevoie de Moş Crăciun, ci de Domnul Isus!
Domnul Isus este cel ce prin jertfa Sa ne-a oferit o familie mare şi minunată!
Domnul Isus ne-a dat darul mântuirii, darul vieţii veşnice şi darurile de slujire!
Domnul Isus ne împlineşte şi dorinţele ascunse ale inimii şi îşi ţine toate promisiunile!