Acum că am trecut prin această sărbătoarea a Bisericii, Învierea Domnului Isus Hristos, putem să vorbim de fundamentul pe care s-a zidit Biserica.
Moartea şi Învierea, urmate de Înălţare şi Pogorârea Duhului Sfânt aduc în fiinţă Biserica.
O nouă învăţătură şi o nouă viaţă cuceresc lumea. În scurt timp urmaşilor lui Hristos li se spune creştini, iar acestei căi i se spune creştinism.
Dar mai ştiu astăzi oamenii ce este creştinismul?
Mai ştim noi, într-un mod simplu, accesibil şi celor neobişnuiţi cu limbajul religios, să le comunicăm mesajul Evangheliei.
Un păstor, prieten de-al meu, a salutat la ieşirea din biserică o pesoană cu câteva cuvinte frumoase: Domnul să te binecuvânteze şi să te poarte în carul Său de biruinţă.
Tot el a întrebat imediat tânăra respectivă: tu ai înţeles ce ţi-am spus eu acum?
Ea i-a răspuns sincer că nu înţelege.
Şi nu avea cum să înţeleagă pentru că era dintr-o familie în care nu avusese parte de educaţie religioasă.
Dacă te-ar întreba cineva într-o zi ce este creştinismul, ce i-ai răspunde şi de câte minute sau ore ai avea nevoie ca să-i spui lucrurile esenţiale?
A comunica simplu aceste adevăruri este necesar în zilele noastre, când iepuraşul care face ouă şi Moş Crăciun devin "adevăruri religioase".
Tot atât de adăvarat este că e bine să poţi transmite în câteva cuvinte calea spre mântuire.
Un exemplu de mărturie scurtă este Drumul Roman, inspirată de câteva versete din Epistola către Romani (3:23; 6:23; 5:8; 5:12; 5:17; 10:9-10).
... iertat, biruitor şi-n drum spre casă! (Cu Hristos)
0 comments:
Trimiteți un comentariu
Îţi mulţumesc pentru comentariul tău!