Formalism 1

Revin la o postare mai veche, intitulată Extreme.
Nu este un subiect favorit al meu din considerente intelectuale, sau de dragul unei eventuale polemici. Pe măsură ce înaintez în vârstă devin din ce în ce mai puţin dispus să intru în polemici.
Pur şi simplu subiectul este de maximă importanţă, pentru că atinge un punct sensibil al vieţii creştine. Există din ce în ce mai mulţi creştini care recunosc o slăbire a puterii de mărturie a noastră.
Care e cauza? Care sunt cauzele?
Cu siguranţă că nu există răspunsuri facile şi nu e o singură cauză.
O incursiune în istoria credinţei şi trăirii creştine, ne arată nişte oameni care aveau calitatea de trăi ceea ce primiseră ca învăţătură, astfel că discursul lor confirma comportamentul lor.
Ce observăm acum?
Observăm ori încercări de a adapta discursul nostru la comportamentul nostru, sau comportamente "nenaturale", generate de eforturi personale, nu izvorâte din convingeri profunde.
Şi ambele forme de exprimare sună fals.
Armonia dintre ce gândesc, ce spun şi ce fac, este convingătoare şi molipsitoare.
Ce tonic este să fii în preajma unor asemenea oameni!
Am prezentat patru clipuri scurte, foarte bine realizate, care ating câteva aspecte ale artificialului (a se citi: când forma devine scop în sine).
Sunt mici dialoguri între Creştin şi Urmaşul lui Hristos.
Vă provoc să extrageţi şi să comentaţi, din aceste clipuri video, câteva idei ce arată metehnele care pot afecta mărturia creştină.
Astăzi începem cu primul filmuleţ.